Info/news

Acest articol apare în numărul 22 (28 august-10 septembrie) al revistei NewMoney

Într-o benzinărie aglomerată de pe autostrada către litoral, revoltat de timpul lung de așteptare, unul dintre clienți cerea la un moment dat introducerea unei case de marcat dedicată celor care au de plătit doar carburanți. Deloc singulară, supărarea șoferului nostru pare să fie efectul unui nou model de business.

Diversificarea e cuvântul de ordine în strategia marilor lanțuri de benzinării, care extind tot mai mult gama de produse și servicii, de la alimente și articole de zi cu zi, la transfer de bani, asigurări auto, plata utilităților, servicii poștale sau spații speciale pentru animalele de companie.

De altfel, majoritatea jucătorilor de pe piața locală, disputată de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil și MOL, mizează pe o creș­tere a vânzărilor pe segmentul „non-fuel“ în anii viitori. Practic, noua direcție răspunde așteptărilor clienților, îi fideli­zează și, mai ales, generează (serioase) venituri suplimentare.

MAI MULT DECÂT COMBUSTIBIL. MOL, de exemplu, a introdus încă din 2015 un nou concept de vânzare cu amănuntul, Fresh Corner, axat pe hrană proaspătă şi cumpărături de zi cu zi, pe care l-a extins ulterior în 65 de stații din România și peste 330 la nivelul Europei Centrale și de Est. „Intenționăm să extindem conceptul în aproximativ 100 de unități din România până la sfârșitul anului 2017“, spun acum, pentru NewMoney, reprezen­tanții grupului.

Unul dintre cele mai căutate produse în Frash Corner-ul MOL este cafeaua, fiind disponibile până la 26 de băuturi pe care clienţii le pot prepara singuri la automatele de tip barista. De la lansare, vânzările de cafea aproape s-au dublat la nivel de grup, iar în România ritmul de creştere este şi mai mare. Și tot MOL mai are în România și trei stații cu spații de joacă dedicate copiilor, 16 uni­tăți „pet friendly“, unde clienţii își pot lăsa în grija angajaților, pentru scurt timp, animalele de companie, precum și spălătorii auto în peste 35 dintre cele 208 benzinării ale rețelei.

Pentru OMV Petrom, cea mai mare com­panie petrolieră românească, vân­zările de produse din categoria „non-oil“ au ajuns să reprezinte un business de anvergură, însumând peste 500 de mili­oane de euro anual. În 2015, cifra de afa­ceri obţinută din comercializarea produselor complementare reprezenta 15% din vânzările cu amănuntul realizate de companie, un an mai târziu ponderea era deja mai mare cu două procente, iar în prima jumătate a lui 2017 a continuat să urce.

OMV Petrom a anunțat în primăvară un parteneriat-surpriză cu Auchan, în baza căruia retailerul francez a deschis deja patru magazine de format mic, MyAuchan, în benzinăriile grupului. Alte 11 vor fi inaugurate până la finele anului, ca parte a unui proiect-pilot care va fi extins și în 2018, dacă va fi un succes. De altfel, austriecii de la OMV nu sunt la primul parteneriat prin care își diver­sifică oferta de produse sau servicii disponibile în stațiile proprii.

În 2014, Pe­trom a început să colaboreze cu lanțul Subway, specializat în sendvișuri, acesta deschizând până în prezent șapte unități în benzinării. Par­teneriatul a avut ca efect imediat creș­terea fluxului de clienți. OMV Petrom anunța după deschiderea primelor trei unități Subway că numărul de tranzacții înregistrate în cele trei benzinării a crescut cu circa 10%, iar numărul de clienți cu 10.000 pe lună.

Totodată, companiile încearcă să simplifice cât mai mult procesul alimentării cu carburanți. La Rompetrol, de exemplu, plata poate fi făcută, cu un card furnizat de companie, direct la pompă. Și vor fi tot mai multe stații fără perso­nal, o tendință care aduce firmelor avantajul reducerii costurilor cu angajații, iar clienților un timp mai scurt dedicat ali­mentării.

Țiriac Energy, companie deținută de omul de afaceri Ion Țiriac, este unul dintre jucătorii care au făcut un target din acest segment, plănuind să deschidă 150 de stații self-service, dintre care primele zece ar urma să fie lansate în 2017, potrivit planurilor anunțate anterior de companie. De altfel, tot pentru reducerea cos­turilor, lanțurile de benzinării au trans­ferat operarea unităților către par­teneri, aceștia preluând angajații și în­tregul proces de administrare.

SCHIMBĂRI CURENTE. Extinderea serviciilor cu valoare adăugată și benzi­năriile fără personal nu sunt însă singurele caracteristici ale viitorului benzi­năriilor din România – o transformare esențială va veni din cererea de energii alternative, în special pentru alimentarea mașinilor electrice. „Vom asista la o creş­tere pe termen lung, cu tendinţe la nivel global şi regional care vor fi dife­rite, în funcţie de nivelul veniturilor şi gradul de conştientizare a problematicii de mediu“, spun cei de la MOL, referin­du-se în special la creşterea numărului de maşini electrice.

Statistica pieței auto arată că vânzările de mașini electrice și hibride s-au triplat în primele șapte luni ale anului, stimulate de primele din programul Rabla Plus. E adevărat, volumele sunt încă foarte mici (aproape 1.300 de mașini, re­prezentând doar 1,8% din livrările pie­ței). Potențialul de creștere există, dar lipsa stațiilor de încărcare și prețurile încă ridicate continuă să des­curajeze achizițiile locale de electrice.

Pe partea infrastructurii de încărcare a bateriilor există însă mai multe pro­iecte de dezvoltare, în care s-au implicat companii de energie, producători auto sau autorități. Unul dintre acestea, selectat pentru  o finanțare de 19 milioane de euro de către Comisia Europeană, este proiectul NEXT-E, prin care grupurile E.ON și MOL au încheiat un parteneriat cu două companii de energie și petrol din Croația și Slovenia și constructorii auto Nissan şi BMW, pentru a dezvolta în România și alte cinci țări europene o reţea de încărcare.

În România urmează să fie instalate 40 de centre de încărcare rapidă, dintre care 21 de către MOL, iar restul de către E.ON. Staţiile vor fi amplasate în perimetrele unităţilor din reţeaua MOL de dis­tribuţie a carburanţilor, pe trei rute importante de transport rutier paneuropean: Arad-Bucu­reşti-Constanţa, Sebeş-Târgu-Mureş-Iaşi şi Suceava-Bucu­reşti-Giurgiu. În total vor fi instalate 222 de staţii standard de în­căr­care rapidă (50 kW) şi 30 de staţii de în­cărcare ultra­rapidă (150-350 kW), în șase țări europene Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România.

Petrom și-a lansat deja în acest an o primă stație electrică, tot în baza unui parteneriat cu o companie cu profil ener­getic (Electrica). La finele anului, cele două companii vor opera în comun șase unități. Și Rompetrol a făcut primul pas pe noua nișă, în luna mai programându-și pentru 2017 investiții de zece milioane de dolari pentru opt stații electrice.

Încet-încet, „electrificarea“ benzină­riilor – o idee SF în urmă cu doar câțiva ani –, pare să prindă contur. Teoretic, mai puțini oameni care vor aștepta la casele de marcat să-și plătească plinul de ben­zină.

Piața distribuției de carburanți prin benzinării este estimată la peste 10 miliarde de euro, fiind dominată de ani buni de patru companii – OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil și MOL.

• Este loc de creștere. În România funcționau, la finele anului trecut, circa 2.100 de benzinării, dintre care circa trei sferturi aparțin rețelelor internaționale, iar restul sunt independente. Într-un clasament realizat la nivel european de Fuels Europe, o organizaţie care reunește 43 de companii petroliere, România ocupă locul 15 în privința numărului de benzinării, de zece ori mai mic față de Italia și de trei ori mai redus în comparație cu Polonia sau Grecia.
• Încă o comparație. O explicație pentru această situație provine dintr-un alt decalaj – cel al numărului de autoturisme la mia de locuitori. România are o rată de motorizare de 260 de mașini / 1.000 de locuitori, față de o medie de peste 500 de mașini în vestul UE.
• Suprafață record. Cea mai mare benzinărie din România (ETU) a fost deschisă în iulie. Stația are 6.000 de metri pătrați, comparabilă cu aceea a unui hipermarket, și este amplasată pe DN1, lângă Ploiești. Unitatea aparține firmei Neptun, controlată de omul de afaceri Mihai Anastasescu.